Se spune ca cel mai greu episod intr-un serial este … al doilea :-)!
Asa si in cazul de fata, a durat ceva pana am ajuns sa „atacam” un subiect foarte drag sufletului nostru: FECIOREASCA DE LA RUPEA.
Unii spun ca locul de nastere al acestui dans ar fi Daisoara (nu chiar departe de Rupea), altii ca Fecioreasca de la Rupea ar fi prea „stilizata” in forma ei actuala …
Ceea ce am auzit noi cantat de prietenul Dan Darabant, e ca un fel de Zorba Grecul ardelenesc, un crescendo prin care sufletul forteaza materia sa se autodepaseasca! http://calindiaconu.wordpress.com/2011/01/20/fecioreasca-de-la-rupea/
Recent, am primit din partea unor absolventi ai Liceului „St. O. Iosif” din Rupea, in dar, un … cadou facut de tanara generatie (in cadrul „zilelor portilor deschise”, din mai 2011): bineinteles, intrebarile se impun – cat de mult respectam traditia, ce semnifica dansul acesta cu totul special?
Impreuna cu Studioul de Productie „Basset Film”, urmarim realizarea unui documentar asupra unuia dintre dansurile care fac trecerea de la adolescenta la maturitate: Fecioreasca.
Oare va trebui sa ajungem in documentarea noastra pana la Daisoara pentru a „sapa” la fantana folclorului autentic?
… sau poate vom ajunge cu intrebarile noastre la Crihalma (spre Fagaras, pe Valea Oltului)?
… cu siguranta nu ne vom gasi linistea, decat dupa ce vom afla raspunsurile tuturor intrebarilor noastre!
Asteptam incurajarile Dumneavoastra :-)!
Echipa „Monumentum”.
MONUMENTUM 
acest dans al formatiei liceului e purtatta de pe Tarnave
si de pe valea Hartibaciului
daca vreti o paralelea cu Fecioreasca din Rupea cautati Fecioreasca feteleo din Crihalma, au semnificatii apropiate
il jucau doar fetele cand baietii erau fie la armata fie la razboi si era o manifestare a mandriei si o demonstratie ca femeia e ,,stalpul” casei cum se spune in traditia populara. Crihalma face parte din zona folclorica a vaiii Oltului, fata de Rupea care are influenta a doua zone folclorice puternice: Tarnava si Hartibaci. Daisoara reprezinta o enclava romaneasca in teritroiul colonizat de sasi . Si acolo intr-adevar s-a conservat specificul romanilor din zona. De acolo e un mare coregraf: Pumnea si acesta a pus pe picioare in anii ’60 o formatie de dansuri a daisorenilor ce a strabatut cu turnee toata lumea.
Acolo intr-adevar e un filon important. E un sat izolat si il cunosc bine pentru ca bunicul meu pe linie materna era de acolo si se numea Pumnea.
pentru Crihalma trebuie vobit cu d-na prof Fuciu , dansa a revigorat dansul feteleo in ultimii ani si cu Catalin Calbeaza care e un interpret din Crihalma si isi conserva portul de acolo in toate apritiile la Tv
Oamenii locului sunt martorii de carea avem nevoie pentru a reconstitui trecutul dansurilor.
daisorenii pastreaza muzica traditionala cu ”tiganii” adica cu clarinet si acordeon, conmtrabas si toba. Dan Dorobant e un pic mai modern cu instrumentele. De aceea suna aparte Fecioreasca daisorenilor e filonul original dupa parerea mea.
nu stiu sa copiez folderul original dar cautati pe youtube > Fecioreasca fetelor (autewntyic) pe scena festivalului de traditii si obiceiuri populare din Comana de Jops 2011.
E formatia fetelor chiar din Crihalama cu portul autentic de acolo. Si se vede linia dansului , postura mandra a corpului si miscarea picioarelor tot mai rapida.. Alternanta ritmului rapid si lent care era necesar pentru a rasufla in joc.
Desigur ar fi o mare realizare . Insa necesita munca de documentare in arhiva Institutului de Etnografie din Bucuresti, unde sunt inregistrariile daisorenilor.
E un demers meritoriu.
Parerea mea : fecioreasca(ficioreasca) nu s-a putut naste intr-un singur sat,ca de exemplu Daisoara!Poate au fost oamenii din Daisoara,in cazul acesta,mai patimasi la joc,mai buni la modul cum isi prezentau dansurile si atunci li s-a dus faima si de aceea e asa cunoscuta fecioreasca lor. Ea se juca,se joaca,in toate satele de pe Tarnava si de pe Oltul superior,sub diferite forme si ritmuri. Povestea cu stilizatul acestui dans vine o data cu scoaterea din mediul rural,din sala de joc,din curte si punerea lui pe scena. De exemplu,dansul e jucat in cerc,iar pe scena nu il mai poti juca chiar numai in cerc,publicul trebuie sa vada ce se inampla acolo,sa vada fata omului,nu spatele. Figurile nu sunt chiar unele standard,sunt creativitate dupa ritm si linie melodica,dupa zona(de munte,campie ,deal),dupa cele din vechime . Dansul romanesc in general nu are o structura fixa! Trebuie sa exprime bucurie,presupun ca la hora de asta se intalneau,sa-si uite grijile de acasa(„Am noroc ca stiu juca,imi mai stâmpăr inima”). O a doua poveste ar fi faptul ca multe dintre ansambluri,si aici fac referire la instructorii lor,fac coregrafii dupa cum viseaza ei noapte,fara a facem un minim de cercetare la fata locului,la oamenii locului,la documente. Aici intervine stilizare,care e dezgustatoare,se joaca mecanic,se combina elementele dintre zone,muzica nu mai suna la fel de bine,chiar daca tehnologia e in apogeu.Se aplica principiul „merge si asa” sau „multi vad putin cunosc”,dupa cum e si tara condusa!!! Nu se mai joaca dupa si pentru ce se juca odata,nici ei nu stiu pt ce danseaza. Nu au o interpretare a dansului,a portului,a zonei! (de exemplu la fecioreasca fetelor,numita mai nou cu termenul generic „Crihalma” ,desii si femeile din alte sate jucau fecioreasca,nu exista batai pe picior,iar pe youtube am vazut o asemenea filmare). Nu mai sunt oameni cu coloana vertebrala,autentici! Folclorul nostru nu e la indemana oricui,el trebuie slujit si folosit,nu sa te folosesti de el!
Sunt un tanar deschis pentru comunicare si care sustine valoarea,arta si frumosul. Va felicit pentru acest subiect!
Ziua buna.
Minunat ce ne-ati trmis cu nunta de la Mateias. E lumea satului cum era o data!. Oamenii sunt curati, se bucurau de nuna, nu se vede nimic regizat. Apare rusinea nedisimulata a fetelor care privesc pe sub geana baietii si mai ales a mirelui, care se bucura de aleasa lui. Satul e bine ilustrat prin oamneii in varsta, mai tineri, femei in varsta (borese in dialectul locului) si tot satul. Emana bucurie si curatenie sufleteasca. Oare mai sunt oameni de genul acesta in satul Mateias? sau in orice sat din Romania?
Acestia trebuie cautati si ascultati ce mai au de povestit din vremea lor.
cu bine
Eram precis ca nunta de la Mateias(Matifal,cum isi zic ei si nu isi zic degeaba,ca-s falosi si au de ce!!) o sa va placa cel mai tare dintre filmulete. Cred ca ati citit si descrierea,deoarece acest documentar a castigat marele premiu in Franta,un simplu sat din Ardeal ia locul 1. Oare cum a reusit!? Cred ca exact pt faptul ca nu parea regizat nimic,desii toata lumea stia ca e doar se filmeaza si toti jucau teatru,dar un teatru naturat,era ceva firesc,nu era doar din povestile bunicilor ceea ce faceau. Pana aproape de revolutie in Mateias s-au facut nunti ca la ei,stiu asta deoarece am doi unchi de acolo. Acuma in sat mai sunt doar batranii,inca plini de viata,dar daca nu au tineri langa ei…greu,greu pt ca au ajuns si tiganii in sat si o un car cu moldoveni. Si cati oameni cunosc de aici,is tare faini ,doar ca nu mai sunt in mediul lor,unde au crescut. De vreo doi ani au inceput sa vina „nepotii satului” mai ales de Craciun si Pasti,sa reia colindatul.Si balurile au prin viata : https://www.facebook.com/photo.php?fbid=365928876837334&set=t.100003729206163&type=3&theater semn ca se mai misca ceva,mai invata sa joace si sa se imbrace romaneste,sa se distreze ca la sat,dar ce-a fost nu v-a mai fi,categoric! Nu zic ca e o tragedie,lumea mereu e in schimbare,doar ca uitam esenta.
D-voastra sunteti tot din zona asa-i? Numele de Borcoman mi tare cunoscut la Rupea.
Da, sunt rupeanca si mi-e drag tare de numele meu, pe care il am mostenire de la tata. Iar dupa mama sunt o parte daisoreanca Pumnea.. Insa am fost pe la scoli si am si un doctorat pe Scaunele sasesti Rupea si Sighisoara. Nu mi-am uitat originile si simt muzica si dansul ca si cei care au ramas in Rupea. Ma intorc cu drag la parintii mei,, acolo e acasa pentru mine.
Si ma chema radacinile sub diverse forme!
Linkul acela facea trimitere catre o poza de la colindat din Mateias,de anul trecut,ceata de fete si ficiori faini imbracati! Ai carte ai parte,o vorba care o stiu de la bunici,parinti,dar care face cat o suta altele auzite. E si normal cu doua (re)nume sa fiti asa!
Va atasez alte doua linkuri cu balul din Rupea de Sf. Marie mare, Inca se tine in fiecare an :
Seara buna!
din pacate nu am facebook si nici nu intentionez sa imi fac, asa ca nu pot vedea ce ati plasat dumneavoastra.
Da, sunt rupeanca si imi port numele de la tata cu drag. Din parte mamei un sfert sunt daisoreanca din neamul Pumnea..Am facut ceva scoli si am un doctorat cu scaunele sasesti Rupea si Sighisoara. Ma intorc cu drag la Rupea la parintii mei si acolo e ,,acasa”!!!. Acolo sunt radacinile care ma cheama si ma ajuta sa fiu verticala si sa iubesc tot ceea ce e traditional. Astfel ma incarc ca sa pot face fata ”chiciurilor” din jurul nostru. Care au forme si nuante diferite!.
Nu pot vizualiza ce mi-ati trimis ptr ca nu am facebook si nici nu am de gand sa imi fac.
cu bine
multumesc le stiu de la Gligore . Totusi ma bucur sa ii revad .
Din pacate mai recunosc putin copii ai rupenilor, majoritatea sunt ,,venetici” cum se spune. Dar e de apreciat ca se imbarca si stiu juca. Si mai exista un Gheorghita Radu care ii mai mobilizeaza si ii mai face cunoscuti. Stiti ca Nunta din Rupea a intregistrat-o la OSIM. Cine va dorii sa preia ceremonialul plateste drept de autor. .
cu bine